CX #2 + #3 – LTCX si Arad CX

18 Nov

De mult n-am mai avut parte de un weekend dublu de curse, dar s-a întâmplat de curând: Lunca Timișului CX + Arad CX, etapele cu numărul 2 și 3 din Cupa României de Ciclocross. Știam din start că nu va fi ușor, dar măcar aveam să ne bucurăm de vreme bună, fără noroi. Adică, fără să meșterim foarte mult la biciclete și după concurs.

Lunca Timișului CX – Uscat și bumpy

Am plecat de vineri din Cluj cu Daniel, ca să reușim să facem recunoașterea la LTCX. Acolo e o chestie tare ciudată, și anume vremea – fie e uscat, fie e noroi mare și eventual ceață, fie zăpadă până la genunchi. De data asta a fost uscat și bumpy. Am făcut câteva ture, am găsit liniile care ni se păreau cele mai potrivite și am încercat să ne odihnim.

Sâmbătă la amiază a fost o vreme numa’ bună de cursă. Am luat startul bine și am evitat învălmășeala de după prima curbă, am trecut cu bine și de nisipul afânat de pe malul Timișului, dar mai apoi am avut mici probleme în a-mi găsi ritmul potrivit de concurs.

N-am avut probleme tehnice sau ceva, ci doar atât a mers pedala, spre deosebire de alții care au avut și, chiar dacă au fost ajutați de alții, direct în traseu, în afara zonei tehnice, n-au fost descalificați pentru că cei din jur au ales să închidă ochii. Am avut și câteva ”bătălii” pe traseu pentru poziții, mai ales la final, ceea ce cred că a fost cu atât mai palpitant. Termin pe locul doi, după Paul, cu bucuria că știu că se poate mai mult de atât.

Arad CX – Scurt, cu Pietre și Ciobituri

De la Timișoara, fix după cursă, ne luăm zborul la Arad, ca să vedem și acolo traseul. Ajungem, ne pregătim, dar oarecum simt o urmă de dezamăgire. Imediat după start erau multe cioburi pe jos, iar mai încolo, pe malul betonat al râului Mureș, foarte multe pietre ieșite din ciment care atentau la integritatea anvelopelor (drept dovadă, foarte mulți sportivi au făcut pană în cursă). În plus, era foarte scurt, făcând undeva la 5 minute pe tur. E foarte posibil ca zona să nu fi permis mai mult, deci ingeniozitatea merită un plus de aplauze.

Comasarea mai multor categorii a dus la o aglomerare chiar la start și imediat după ce a început cursa, a fost mai greu cu depășirile și intrarea într-un ritm bun de cursă. Ritmul dorit oricum nu l-am găsit, dar asta e altă poveste. Am continuat să-mi fac cursa, fără să mă gândesc la ce e în jur.

În schimb, aici m-au lovit pe mine probleme tehnice de mai multe ori:

De două ori mi-a căzut lanțul după pinioane și am fost nevoit să mă opresc să remediez treaba. Fără ajutor din partea publicului.
Ce m-a costat mai mult timp a fost punerea anvelopei înapoi pe jantă, după ce s-a dezlipit într-o curbă în care am forțat datorită unui derapaj.

Fiind tubulare am putut continua, dar aveam emoții să nu se repete situația și jumătate de cursă n-am mers chiar foarte turat pe coborâri și în curbe, pentru a nu avea și alte probleme. Mă gândeam de fiecare dată dacă să merg tot așa sau să schimb roata. Sincer, nu știu care ar fi fost cea mai bună soluție. Termin pe locul 4 într-un final și răsuflu ușurat că s-a terminat.

Gânduri de Final

Privesc înainte, încerc să găsesc soluții potrivite pentru a diminua riscul pe viitor alte probleme tehnice și îmi văd în continuare de muncă. Aceasta nu se termină niciodată, ci doar o adaptez. În această perioadă în mare parte, în funcție de răcelile copiilor, mai ales dacă trebuie să rămână acasă, dar asta e altă discuție deja.

Cred că rezultatele nu reflectă în acest moment nici pregătirea nici motivația și chiar dacă e fustrant, poate e un lucru bun.

Mulțumesc lui Daniel pentru ca ne-a dus cu bine cu mașina, tuturor de încurajări, sponsorilor și mai ales familiei căreia știu că i-a fost mai greu decât de obicei, lipsind atâtea zile de acasă.